STUDENTI

FACILITĂŢI OFERITE STUDENŢILOR

Facultatea de Arhivistică funcţionează în campusul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” (Aleea Privighetorilor, nr. 1A, sector 1, Bucureşti), care răspunde principalelor necesităţi ale studenţilor prin următoarele dotări:

· Bibliotecă de specialitate;

· Cabinete de informatică, arhivistică, paleografii, ştiinţe auxiliare.

· Săli de studiu rezervate studenţilor fiecărui an.

· Cantină studenţească plasată în incinta Academiei

· Cabinet medical propriu şi asistenţă medicală gratuită acordată de Policlinica M.A.I. din Bucureşti

· Terenuri de sport, sală de sport, bazin de înot rezervate studenţilor.

Campusul Academiei de Poliţie beneficiază de condiţiile de pază ale instituţiilor aferente MAI, de aceea siguranţa studenţilor este garantată, accesul făcându-se doar pe baza legitimaţiei.

În baza colaborării dintre Facultatea de Arhivistică şi instituţia Arhivelor Naţionale, în vederea documentării, studenţii beneficiază de acces în condiţiile legii la fondurile de documente aflate în depozitele din Bucureşti şi din teritoriu, precum şi la bibliotecile de specialitate ale acestora; de asemenea pot beneficia de consultanţă din partea specialiştilor Arhivelor, o parte dintre aceştia susţinând cursuri la licenţă şi masterat în cadrul facultăţii.

Detaliile privind activitatea profesională a studenţilor sunt cuprinse în Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Academia de Poliţie “Al. I. Cuza”, disponibil pe website-ul Academiei şi actualizat în fiecare an.

Studenţii facultăţii beneficiază în condiţiile legii de burse de studiu, de merit şi sociale, reducere de 50% la transportul în comun (RATB, Metrorex, CFR), acces gratuit la baza materială a facultăţii.

 

 

 

 

 

 

 

ADMITEREA ŞI ÎNMATRICULAREA STUDENŢILOR

Admiterea la Facultatea de Arhivistică se face doar pe bază de concurs. Sunt admişi la concurs toţi absolvenţii învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat. Cifra de şcolarizare pe fiecare an universitar se afişează pe site-ul Facultăţii.

Înainte de susţinerea examenului propriu-zis candidaţii vor fi supuşi unei examinări medicale efectuate de Centrele Medicale MAI din Bucureşti sau teritoriu, după caz, precum şi unei testări psihologice cu caracter eliminatoriu efectuate de specialiştii Centrului de Testări Psihologice al MAI. Proba scrisă este de tip grilă şi se susţine, de regulă, la disciplina Istorie.

Înmatricularea studenţilor se face de către secretariatul facultăţii prin Dispoziţia Rectorului Academiei de Poliţie până în preziua începerii anului universitar, pe baza listelor candidaţilor declaraţi admişi la concursul de admitere. După înmatriculare, secretariatul facultăţii eliberează fiecărui student carnetul şi legitimaţia de student.

CALENDARUL ANULUI UNIVERSITAR

Anul universitar este structurat pe două semestre de câte 14 săptămâni şi începe de regulă la 1 octombrie. Verificarea cunoştinţelor studenţilor se face în trei sesiuni de examene, două fiind programate la sfârşitul fiecărui semestru având durata de trei şi respectiv patru săptămâni, sesiunea a treia, programată în luna septembrie, fiind destinată restanţelor şi reexaminărilor.

Practica de specialitate a studenţilor este structurată în două stagii, de câte 2-3 săptămâni fiecare, organizate după sesiunile de examene. Stagiile de practică se desfăşoară în general în unităţile Arhivelor Naţionale din Bucureşti şi teritoriu, dar şi în cadrul altor instituţii de stat şi organizaţii private deţinătoare de arhive.

CURRICULA DE STUDII (informaţii generale)

a. Istorie

• pachetul general (istoriile: antică, medie, modernă şi contemporană) înglobând atât istoria românilor cât şi istorie universală;

• evoluţia instituţiilor din perioada medievală, modernă şi contemporană;

b. Arhivistică

• gestionarea arhivelor istorice: arhive medievale (sec. XIV-XVIII), arhive moderne (1821-1918), arhive contemporane (1918-prezent);

• administrarea arhivelor curente la organizaţii;

• managementul arhivelor;

• conservarea şi restaurarea documentelor de arhivă;

• crearea şi gestionarea bazelor de date informatice;

• gestionarea arhivelor electronice;

• documentul electronic;

• tehnici de publicare electronică;

c. Ştiinţe auxiliare ale istoriei: heraldică, diplomatică, sigilografie, genealogie, biblioteconomie, documentaristică, cronologie, codicologie, numismatică, vexilologie.

d. Limbi ale izvoarelor istorice şi paleografii (scrieri vechi): latină, germană, slavă, turco-osmană. Aceste cursuri sunt opţionale, studenţii putând opta pentru oricare din limbile izvoarelor şi paleografiile ce se vor studia în cadrul seriei respective. Studiul paleografiei româno-chirilice (necesar descifrării documentelor emise în secolele XVI-XIX în Ţările Române) este obligatoriu.

SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE ŞI APLICAREA ACESTUIA

Aplicarea sistemului de credite transferabile (S.C.T.) în învăţământul superior din România asigură ridicarea calităţii acestuia, mobilizarea studenţilor şi compatibilitatea curriculei pe plan naţional şi la nivel european.

Acest sistem constituie un instrument de realizare a transparenţei, de stabilire de punţi între instituţii şi de sporire a posibilităţilor oferite studenţilor. S.C.T. facilitează sarcina de a recunoaşte realizările profesionale ale studenţilor prin folosirea unor unităţi de măsură comune – credite şi note.

Sistemul bazat pe credite transferabile este conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Numărul de credite pentru un an universitar este de cel puţin 60, reprezentând echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă.

Alocarea de credite s-a efectuat pentru toate disciplinele (obligatorii, opţionale şi facultative) cuprinse în cadrul planului de învăţământ, inclusiv pentru activităţile de proiectare şi stagiile de practică.

În totalul celor 60 de credite anuale nu sunt incluse şi creditele acordate pentru disciplinele facultative.

Creditele atribuite unei discipline se exprimă cu ajutorul unui număr întreg, iar obţinerea acestora este condiţionată de promovarea acelei discipline. Evaluarea cunoştinţelor la o disciplină din planul de învăţământ se apreciază cu note de la 1 la 10, disciplina considerându-se promovată dacă nota obţinută de student este minim 5.

Puncte de credit sunt acordate şi pentru elaborarea lucrării de licenţă (diplomă), iar prezentarea la examenul de licenţă (diplomă) este condiţionată de obţinerea celor 180 de credite (ciclul I – durata 3 ani începând cu anul universitar 2005-2006).

Datorită specificului Academiei de Poliţie (instituţie unică la nivel naţional), studenţii nu pot beneficia de transferul de credite între anii universitari (în cadrul aceluiaşi ciclu de pregătire), nepromovarea unui an de studiu echivalând cu exmatricularea din instituţie.

OPORTUNITĂŢI DE ANGAJARE

După terminarea cursurilor, absolvenţii Facultăţii pot participa la concursurile de angajare la Arhivele Naţionale pentru posturi alocate conform necesităţilor de personal ale instituţiei, numai în oraşe reşedinţă de judeţ şi în Bucureşti. La concurs se pot înscrie şi absolvenţii de pe locurile cu taxă, dar şi alte persoane în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcţionarului Public şi a Legii nr. 251/2006. Concursul constă în probe scrise de Istorie a românilor, teorie arhivistică, paleografie (în funcţie de cerinţele posturilor) şi un interviu. Absolvenţii care sunt admişi în urma concursului beneficiază de statutul de funcţionar public cu studii superioare şi de salarizarea corespunzătoare grilei specifice MAI.

În condiţiile legii, absolvenţii Facultăţii pot beneficia şi de alte oportunităţi de angajare precum:

• funcţionar cu atribuţii de administrare a arhivelor în cadrul altor direcţii şi structuri ale MAI;

• arhivist în cadrul unor instituţii centrale (Parlament, Guvern, ministere, prefecturi) şi locale (primării) de stat;

• record manager în sectorul privat la nivel naţional şi internaţional (companii, firme, asociaţii fundaţii etc.), precum şi a tuturor celorlalţi agenţi creatori şi/sau deţinători de arhivă în sensul legislaţiei în vigoare.

Alte posibile ocupaţii (cf. C.O.R.): profesor istorie, cercetător, muzeograf, documentarist, bibliotecar.